AN HEIR TO A KINGDOM LIVES WITHIN ME. HOW VERY SHAKESPEARE

Și era toamnă, primăvara înghețului, anotimpul pentru care aveam emoții și de care îmi era teamă astă vară – acum e pe bune! Micul meu fotbalist are 200 de grame și fluturește când mi-e lumea mai dragă. Ai ținut vreodată o pisică sub haină, ca s-o ascunzi de bunici, doar că pisica nu vroia nicium să stea locului și făcea tumbe epocale?

Asta îmi dărâmă tot soiul de mituri. Mamele sunt mai mult aiurite decât stăpâne pe situație, sunt mai mult panicate decât blissful.

~~~

Nu mi-au plăcut niciodată mamele care vorbesc la plural. “Noi avem doi dințișori”, “Ne doare burtica”, “Păpăm tot la ora patru”. Problema e că m-am surprins făcând asta zilele trecute – “Plecăm și noi de la birou. Tati, ne duci la o ciorbă în pită?”. Și acum trebuie să reflectăm la ce și cum.

Poate că nu e un moft al mamelor să se identifice cu puiul. Poate nu e renunțarea la viața dinainte, la visele stoarse și idealurile ciob, ca să te identifici cu un scop nou, mic, modelabil. Poate nu e doar faptul că trăiești prin micul prinț, ca și cum viața ta nu mai e de-ajuns. Cred că e, trist și poetic deopotrivă, doar continuarea sarcinii. La infinit. Cordonul ombilical pe care nu vrei sau nu concepi să-l tai.

~~~

E un proverb chinez care întreabă: Oare nu-i posibil ca lucrurile pe care omul le consideră BINE să fie, de fapt, lucrurile pe care zeii le consideră RĂU?

Planurile mele nu s-au schimbat, însă acum includ un lucru esențial – va exista un om pe care trebuie să îl învăț ce este un nor, ce fac oamenii ca să fie fericiți, ce înseamnă fericire, unde e Turnul Eiffel, care e diferența dintre Dumnezeu și Krishna.

Eu habar n-am ce e bine și ce e rău. Nu sunt neapărat sigură că mai cred în lucruri bune/rele fundamental. Și atunci, ce-o să-i spun unui om mic, curios ca o pagină albă de word, ce-o să-i spun când întreabă

Mam, de ce e bine că trăim în București?

 

// snopul de grâu e un simbol / tradiție de nuntă. Pe vremea când nu existau domnișoare de onoare cu flori și gânduri bune, exista un vornic / staroste, care legăna un snop de grâu. Mie mi-au îmbrăcat snopul în voal. Asta însemna “Rodul familiei”

// titlul e un citat din Blair Waldorf

Lasă un comentariu